Angel-Anime-Rose.MyForum.ro

anniytza · Trimis: 28/01/2007 17:54 Titlul subiectului: Ascunzatoarea destinului

Ascunzatoarea destinului

Gen:Actiune,aventura,romantic,comedie,fantastic.

Capitolul I:In celalalt timp

Seara.In Japonia doua fete alearga prin ploaie.Parul si hainele lor sunt ude.Casele lor sunt mai departe.Aceste doua fete,care alearga prin ploaia torentiala,sunt Maya si Iuny,doua femei loiale una alteia.Maya este o fata inalta,desteapta si de asemenea,curajoasa,iar Iuny,prietena ei,o fata sensibila si curajoasa de asemenea,dar sunt si puternice.Iuny parea sa tina in mana o sfera de o alură violet-verzuie pe dinauntru.Era sfera celor cinci elemente.Dar se pare,ca,graba lor le aduse un mare ghinion,iar sfera fu scapata de Iuny pe pamantul rece.
-O nu!!Se va sparge!zise aceasta grabindu-se sa o prinda inainte sa se sparga.O prinse.Fiu,am luat-o la timp.se calma ea,dar fara folos.
-Iuny,ce se intampla??o inreba Maya pe Iuny,dar care se pare ca era la fel de mirata ca ea.
O unda de potență fu parca aruncata din sfera ,iar cele doua fete,in acea clipa,fura absorbite de acea unda.

~Locul unde au ajuns~

Dupa ce fura absorbite,ajunsera intr-un loc ciudat si straniu.Fetele stateau inconstiente pe pamant.
Maya deschise ochii si privi mirata in jur.Erau intr-un loc gigantic,parca o campie saracacioasa.Nu mai erau in Japonia!
Se destepta si Iuny.Nu era atat de mirata.Parea ca stia ce se intamplase.
-De ce esti atat de calma?Sti cumva unde am ajuns?intreba Maya pe un ton destul de jos si speriat.
-Am…Maya,noi nu suntem in alt loc ci….in alt timp…
-In alt timp?Si cum am ajuns aici?Explica-mi!intreba din nou Maya pe acelasi ton mirat.
-Bine,dar sa nu te superi pe mine…S-a intamplat cand a cazut sfera.Elementele s-au amestecat,deregland astfel si echilibrul timpului.Cred ca am ajuns cu atata timp in urma doar pentru ca in aceasta era a fost creata sfera.Mai pe scurt:e doar vina mea!...zise Iuny cu regret in glas,stiind ca Maya nu o sa se poata abtine sa nu tipe la ea.
-Cum ai putut lasa sa se intample asta???Cu cat timp ne-am indepartat de Japonia?
-Nu e mare lucru,doar 400 de ani…
-Nu e mare lucru?Nu e mare lucru?se rasti Maya cu o voce care poate spria pe oricine.OK.Sa ma calmez.Hai sa cautam un loc unde sa stam pana gasim o cale de intoarcere in Japonia.Si vazand-o pe Iuny care isi lasa capul in jos regretand,spuse cu o voce cu totul schimbata,de parca nu s-ar fi rastit niciodata la Iuny.
-Scuze ca m-am rastit la tine,nu trebuia sa o fac…Nu e vina ta ca am ajuns aici.Iarta-ma!

~Dupa mai mult timp de cautare~

Dupa mai mult timp in care cele doua fete au cautat un loc unde sa stea pana gasesc o cale de intoarcere,au ajuns in alt loc,mai degraba ca o padure.Acolo era o casa modesta si mica.Maya si Iuny intrara in casa.Nu era nimeni.Desi casa era goala ,putea fi a cuiva.Fetele au asteptat cateva ore afara sa vada daca vine cineva,dar nu venea nimeni,poate doar seara,si odata cu ea intunericul si frigul.
-S-a facut frig!Hai sa intram,sigur nu locuieste nimeni in ea.
-Nu,Maya.Daca e a cuiva?Noi am asteptat doar doua ore.Dar o briza usoara o intrerupse pe Iuny,lasindu-i prin corp un fior rece simtindu-se deosebit de infrigurata.Si totusi…se face îndeajuns de frig,cred ca putem sta o vreme…
Asa dar,Maya si Iuny intrara si vazura ca acea casa nu era prea mare nici pe dinauntru,dar era buna pentru o seară macar.Casa avea doua camere,dar lor le ajungea o singura camera.Pe dinauntru arata ca absolut orice casa din acel timp,era facuta din lemn,si inauntru nu era decat o soba si o masa,cel putin in camera unde Maya si Iuny se hotarara sa stea.Si totusi,un mic animal statea pe podea langa unul dintre pereti si le privea pe cele doua prietene.
-“Oare locuieste cineva aici?Sigur nu ar fi lasat casa asa.”gandea Maya desi stia ca a fost ideea ei sa stea acolo peste noapte.
Ele se asezara rudimentar pe podea si se odihnira.Maya se juca cu micul animal de pe podea ce parea a fi un pui de lup,si totusi diferit de unul normal.La nuanță era alb,avea urechi ascutite,coada stufoasa si moale si,spre surprinderea Mayei,un pndantiv obscur legat la gat,ceea ce ii dadea si mai mult impresia Mayei ca cineva locuieste in casa.Iuny statea la o fereastra cu indreptata spre spatele casei si privea cerul,deja intunecat si instelat.Se gandea la ce faceau acum perintii ei.Desi stia ca isi faceu griji pentru ea,tot deschise acest subiect,zicand:
-Crezi ca familiile noastre isi fac griji pentru noi acum?intreba Iuny ingrijorata.
-Dar Iuny,nu au cum sa-si faca griji din ocazie ce nu exista.Ai uitat ca nui suntem cu 400 de ani in urma?Daca sfera a dereglat echilibrul timpului inseamna ca toate incep de undeva,nu?Deci,acum cei din familiile noastre nu exista.
-Dar nu crezi ca doar noi am mers in timp?intreba Iuny cu un ton cam stupid in voce.
-Nu,nu mi se pare ca are sens.Daca noi suntem aici,cei din famililiile noastre si toti ceilalti exista,dar nu in acest timp.Si-apoi,sfera a dereglat timpul,si odata cu el vietile noastre si,probabil ca acum noi nu existam in momentul de unde venim.
-Nu mai inteleg nimic,existam dar nu existam!...spse Iuny suficient de ametita,un fapt pe care nu il vezi des la o persoana ca ea.
Insa deodata,se auzira cativa pasi.Cineva intrase in casa…

*Va urma*
k parere aveti?o sa pun mai tarziu shi cateva poze.va rg sa-mi ziceti cum e.

Layla · Trimis: 03/02/2007 11:27 Titlul subiectului:

Mi se pare o poveste interesanta, abia astept sa pui pozele, asa ca sa vedem si continuarea... :innocent:

_________________
Sunt un pheonix de foc
Care asteapta sa fie inaltat la cer
De un inger de foc
Sa ma reinvie din propria cenusa.

Ascunzatoarea destinului

Layla_Angel · Golden Angel Data inscrierii: 04/Feb/2007 Mesaje: 72

Mdeah...povestea este destul de interesant dar confuza in acelasi timp.Nu ai nespus de multa descriere si ai facut numeroase greseli de ortografie si de tastatura.Cum aratau cele doua fete ca io nu prea stiu?
Povestea e buna dar nu perfecta asa ca tot trebuie sa te perfectionezi.

anniytza · Trimis: 05/02/2007 08:42 Titlul subiectului:

pai o sa vedeti cum arata personajele pt. ca pun poze:

[URL=http://imageshack.us] Ascunzatoarea destinului

[/URL] --> Iuny

[URL=http://imageshack.us] Ascunzatoarea destinului

[/URL] --> Maya

Si acum continuarile:

Capitolul II:”Musafiri” nepoliticosi

In casa intrara doi baieti.Unul inalt si unul mai scund decat el.Acestia le observara pe cele doua fete si unul dintre ei spuse:
-Hei,ce cautati aici?Asta e casa noastra!
-C-c-casa voastra?....Noi….incerca Iuny sa le explice de ce erau acolo dar nu reusea.
Maya o opri si se duse in fata celor doi baieti care tocmai intrara si le vorbi:
-Uite,ne pare rau ca am stat in casa voastra,dar noi nu locuim in acest timp!
-Timp?!se mirara amandoi in cor.Ce vreti sa spuneti cu asta?
-Va povestim daca ne lasati in pace.
Cei doi dadura afirmativ din cap si cele doua fete,Maya si Iuny,incepura sa le povesteasca cum au ajuns sa fie nevoite sa stea in casa lor.Cand terminara,baietii pareau putin incurcati.
-Deci,voi vreti sa va credem ca veniti din alt timp?!
-Da!spusera Maya si Iuny deodata.
-Bine,sa zicem ca va credem,dar…nu credeti ca ati fost cam nepoliticoase?
Maya si Iuny statura putin suparate pentru ceea ce le fu spus,dar apoi,Maya a preferat sa se rasteasca ca sa fie mai bine inteleasa:
-Nepoliticoase?!Nu ar trebui sa fiti bucurosi ca aveti musafiri??
-Nu niste necunoscute.zise cel inalt ridicand o spranceana,parca vrend ca cele doua “necunoscute” sa se prezinte.
-Bine,daca ne vom prezenta nu mai suntem necunoscute.renunta la un moment dat Maya sa se mai certe.Eu sunt Maya,iar ea e…
-Iuny.fu Maya intrerupta de Iuny care se prezenta si ea cu un zimbet pe fata.Dar voi nu va prezentati?
-O da…eu sunt Iuro.zise cel inalt catre Maya si Iuny.El e fratele meu mai mic,Shinjitsu.Hei,sa nu va intristati,va lasam sa stati cu noi.Pareti de treaba.
-Multumim,dar nu o sa ramanem prea mult.Trebuie sa gasim o cale de a ajunge in timpul nostru.spuse Iuny umpic trista.
-Si ce varsta aveti?”pariu ca nu sunt mai mari de 15 ani”gandi Maya umpic batjocoritoare.
-Eu am 15 ani iar fratele meu 18.le raspunse Shinjitsu.
Maya era cam surprinsa sa auda ca Iuro are18 ani dar isi lasa gandurile deoparte.
-Avem doua camere,dar de obicei nu folosim decat una pentru ca uneori Grouse are cosmaruri,daca ma intelegeti.spuse putin jenat Iuro.
-Grouse?Maya se uita in jurul ei si apoi spuse:
-O,trebuie sa fie animalul acela mic,nu?intreba ea si primi un raspuns afirmativ.
-Cui i-ar putea fi frica de el?intreba Iuny razand.
-Nu-l cunoasteti.Deci,riscati sa dormiti aici,cu el?intreba Shinjitsu.
Maya se gandi putin dar nu apuca sa raspunda pentruca Iuny i-o lua inainte:
-De ce nu?
-Cum vreti voi.zisera cei doi frati in acelasi timp.
Apoi ,mai tarziu,se culcara toti,inafara de Maya care se gandea:
-“Am auzit de animale ca si Grouse de la tatal meu…De unde stia de astfel de animale?Daca e periculos?...”
Maya nu reusi sa adoarma fiindca Grouse era deja treaz.Nu mai era mic,ci se transformase intr-un animal mare ,de vreo cinci ori mai fioros si inspaimantator.Desi Iuro le avertizase,nu mai era ca in alte seri.Cei doi frati,Maya si Iuny se trezira.Grouse se apropie de Maya si cu o privire ingrozitoare si fioroasa se apuca sa o miroasa.Simti un mireasmă familiar,nu chiar placut si,in urmatorul clipă o ataca.

Capitolul III:Lacrimi pentru Grouse

Grouse o ataca pe Maya.
-Maya!!!!striga Iuny cu un siroi de lacrimi care-i invaluiau obrajii.
-G-Grouse…n-am crezut ca esti asa.sopti Maya uitandu-se in ochii fapturei de parca ar fi vrut sa patrunda in sufletul acestuia,de mile,sau de frica.
Inima lui Grouse batea atat de tare incat putea fi auzita de Maya.Un sentiment patrundea sufletul animalului,un sentiment ca o voce,care pe de-o parte il indemna sa o crute pa Maya,si pe de alta parte,il indemna sa fie rau cu nemaul ei.Vantul batea afara ,iar blana lui Grouse fluture in aer.Maya simtea cum nu mai are aer,cum trupul ei devenea intepenit si cum un fenomen ciudat se intampla:sentimentele lui Grouse erau transmise in sufletul ei.Nu stia de ce Grouse era rau cu ea,insa stia de ce era bun.Grouse vedea in ea pe altcineva,pe cineva asemanator ei,trupeste si sufleteste,dar nu stia pe cine.
-Grouse,inceteaza!striga Iuro autoritar vrand s-o protejeze pe Maya,insa Grouse nu era gata sa renunte la dorinta de a se razbuna pe familia ei,si chiar pe ea,desi nu ii facuse nimic.
Din umbra unui copac,aparu o silueta dulce ,suava si minunata.Era o fata,o fata cu chip trist,la vederea faptei pe care era gata sa o desavarseasca Grouse.Se propie de el,iar biata faptura,la vederea chipului ei,al trupului…La vederea ei,inlemni.Se indeparta usor de Maya lasind-o in pace,insa ramanandu-i o privire rea si uracioasa la adresa acesteia.Se apropie usor de fata ce il imblanzise.O privea in ochi,ii sorbea privirea,lasandu-si trupul moale,privirea blanda si ochi umezi de lacrimi.
-Uau,Grouse nu a mai plans niciodata pana acum…spuse incet de tot Shinjitsu.
E adevarat ca Grouse era diferit de celelalte vietuitoare din aceasta rasa:el pute plange.Fata de langa el se apropie si mai tare,facebdu-i semn Mayei sa plece,insa Grouse nu o lasa.Fata incepu sa planga vazind rautatea ce a crescut in sufletul animalului de cand nu s-au mai vazut,dar continua sa se apropie,fara sa scoata vreun cuvant,pana acum si,uitandu-se in privirea lui Grouse,parca citindu-i gandurile,ii sopti:
-Grouse,ae ne este ca si ei!Ea e mai blanda,mai buna,tine la tine ca la propriul animl.Te rog,intelege-ma!iar apoi tacu.
Maya privea uimita catre cei doi,si,ca sa fie si mai mirata,fata care-i statea in fata lui Grouse,se trensforma intr-o fiinta identica lui,dar de culoare alba.Toti erau mirati,tristi,suparati…Nu,nu mai stiau ce simt.Era ca si cum fata care se transformase le invadase tuturor gandurile.
Toti priveau mirati catre cele doua animele ce le ocupau tot cadrul vizual.Era ciudat,nimeni nu stia la ce se referise fata de adineauri,care acum era un animal ,cand vorbise pentru prima data in fata lor.
Fata se transforma la loc in animal si privi catre Maya cu privirea ei blanda si trista.Parca-i simtea mirarea,lasind loc acestui sentiment sa patrunda si in sufletul ei.Maya nu mai suporta.Trebuia sa stie cine e fata aceea.
-Cine esti?De ce ai vrut sa-mi salvezi viata?intreba Maya foarte surprinsa.De ce ai intrat in capul meu?Zii!incepu Maya sa vorbeasca pe un ton mai suparat,lasind libere cateva lacrimi sa-i umezeasca obrajii intunecati,uitandu-se cu o privire intepatoare la acea fata.Observase stilul ei:era de un calm fara limite.
-Eu sunt un spirit…nu am viata!Ma numesc Zoenna.Ti-am salvat viata pentru ca nu am vrut sa ti-o pierzi si tu cum mi-am pierduto eu…
-Grouse te-a omorat?....murmura incet,cu frica Maya.
-Da!...Dar fara intentie.Vrei sa-ti povestesc?intreba Zoenna si,primind un raspuns afirmativ din cap de la Maya incepu sa-i povesteasca.L-am gasit pe grouse cand era pui,intr-o padure plina de fapture rele.El tocmai era…fata ezita o clipa,dar hotari sa spuna adevarul.El tocmai era gonit de familia lui,pe motiv ca datorita lui,care era urmarit de cativa oameni care vroiau sa-i fure cristalul de la gat…zise Zoenna aratand spre un colier atarnat de gatul lui Grouse,care avea ca medalion un cristal sub forma unei stea in noua colturi.Apoi continua:aduce dusmani tribului sau.Am asteptat pana i s-a decis soarta si apoi am intervenit.L-am salvat,insa Grouse a vrut sa se razbune pe veci si,cand a crescut a pornit in cautarea celor datorita carora a fost izgonit.Cand i-a gasit,a inceput sa-i atace si cand am vrut sa-l opresc…
-Bine gata!Am inteles!zise Maya care nu vroia sa auda si urmatoarele cuvinte ale Zoennei,stiind ce va urma.
-Mai e ceva…cei care-l cautau de Grouse pantru cristal se numeau Shina si Teruko Tzudoku.
Maya fu întreg socata,stia ca nu poate fi adevarat,acesta era numele ei:Maya Tzudoku!
-Stiu ca acesta e numele tau Maya,dar stiu si ca tu nu esti asa…
Toti fusesera atenti cand Zoenna le povestise trecutului bietei fiinte ce acum era sub stapanirea Zoennei.
-Si tu char esti un spirit…?intreba umpic cam…trista Iuny
-Nu chiar,ma pot transforma cand vreau intr-o faptura vie,cu susținerea cristalului.
Iuro se uita dezgustat si indiferent la Zoenna si apoi ii spuse:
-Nu e pre elegant sa minti!Te-ai gandit la asta?
-Dar nu am mintit.Adevarata mea existenta,acum,este de spirit,dar nu imi place sa fiu asa.Dar tu te-ai gandit ca nu e politicos sa nu te prezinti?intreba oarecum razbunatoare Zoenna.
-Nu e trebuință sa-l mai intrebi,oricum nu-ti va raspunde.Totusi….el e Iuro,eu sunt Iuny si el e Shinjitsu.spuse Iuny uitandu-se nepoliticos la Iuro care avea o infatisare de parca se simtea jignit ca Zoenna ii stia numele,sau suparat pe Iuny.
-“Egoistul!”gandi Iuny.
In timp ce Iuny si Iuro au continuat sa se urasca reciproc,iar Maya sa se straduiasca sa para calma desi isi auzise numele,i-a privit aruncandu-si insulte si cuvinte urate pe Iuny si Iuro,un baiat inalt aparu de dupa un copac,fara a fi observat cautand-o pe Zoenna,cand o gasi ii striga:
-Zoenna,vino!!baiatul fu observat,dar numaidecât dupa ce o striga pe Zoenna,disparu din nou in intunericul noptii.
Toti ramasera mirati.Oare cine este acest baiat?Va mai aprea?

Capitolul IV: Amintiri “sangeroase” intrerupte de o lupta.

Zoenna plecase la strigatul acelui baiat,iar acum Maya si ceilalti erau singuri si confuzi.Insa numai Maya si Shinjitsu observasera asta,Iuro si Iuny fiind prea ocupati cu cearta lor indelungata si atat de palpitanta incat Maya a preferat sa plece de la casa celor doi frati intr-un camp inflorit si linistit.Acolo continua sa se gandeasca la trecutul lui Grouse si la faptul ca sunt extrem mari sanse ca din cauza unor rude de ale ei sa fi fost asa.
-“Nu se poate.Acei oameni nu puteau face parte din familia mea!Am auzit de astfel de fapturi ,ca Grouse, de la tatal meu.De cand tata a murit si nu am ramas decat cu mama mea si cu varul meu viata a fost foarte plictisitoare.Imi e asa dor de tata.” Gandi Maya iar apoi incerca sa-si ascunda cele cateva lacrimi ce ii cazusera deja pe obrajii luminati de razele soarelui de la prima ora,dar Maya tot nu vroia sa planga.

~O amintire a Mayei~

-Hei,da-mi-l inapoi!striga o fetita mica,care alerga dupa un baiat putin mai mare care tinea in mana un animalut mic terorizat de baiatul ce il tinea,desi acesta era bun dar mult prea jucaus.
Fetita ce il urmarea fugind,cazu.Incepura sa-i alunece mici picaturi sclipitoare pe obraji.Un barbat inalt veni langa ea si-i zise cu blandete:
-Maya,nu te mai stradui sa nu plangi.E ceva firesc.Daca nu plangi,poti avea parte de durere.

~Inapoi in prezent~

-“E ceva firesc sa plang…”gandi Maya renuntand sa mai insiste la dorinta din acel moment de a nu plange.Privi in jurul ei.Campul era gol,iar ea era singura.Durerea amintirilor o cupridea facand-o sa tremure oarecum incet.Nu se auzea nici un zgomot.In acea clipa Maya se gandea daca ceilalti i-au observat lipsa,sau au continuat sa se certe sau sa isi vada de treba lor?Se intreba daca exista vreo legatura cu trecutul lui Grouse,care probabil se simtea acum ca ea,sau a fost doar o intamplare ca s-a intalnit cu fata aceea?Si alte cateva intrebari ii invadara sufletul in ultimul timp.Se gandise mult la ce-I zisese tatal ei mai demult,in Japonia din timpul ei.Gandea ca poate nu-si va da seama niciodata.
In timp ce Maya statea si astepta,dar nici ea nu stia ce,o fata aproape identica ei aparu din aer ,insa mai mare ca ani si imbracaminte diferita cu aripi de inger, si fugi cu o viteza fulgeratoare spre trupul acesteia tinand o sabie in mana.Maya se sperie si scoase un tipat viguros vazand cum sabia se apropie rapid de gatul ei.

~La casa unde erau ceilalti~

-Maya!spuse alarmat Iuro facandu-i semn Iunei sa asculte ecoul strigatului Mayei,abea putend sa inceteze cearta.
-E in pericol!striga Iuny privind spre Iuro.
-Haide,trebuie s-o gasim!Ah,daca ne-ar fi spus unde se duce am fi gasit-o extrem de usor!regreta Iuro simtinduse incapabil de a o gasi pe Maya.

~Inapoi la locul unde se afla Maya~

Maya reusi sa se fereasca de sabie insa acel atac fu urmat de un alt atac identic.Maya se stradui sa se fereasca de atac ,insa de data asta singura alternativa a ei era sa prinda sabia cu mainile,inainte de a fii atinsa.O prinse;mainile ei erau insangerate de la lama sabiei.Adversasul nu scotea nici un cuvant,ci ataca in continuu.
-Opreste-te!De ce faci asta?intreba Maya gafaind si uitandu-se spre adversar.
Nu i se raspunse.Insa un alt atac,care devenea chiar enervant,se apropie cu tărie de Maya.Atacul venea direct spre stomacul ei,dar atunci Maya observa un medalio la gatul fetei care o ataca pe care scria “Shina”.
-“Oare se poate sa fie ea?”gandi Maya socata cand vazu medalionul de la gatul fetei.Se opri din lupt.Tu esti Shina Tzudoku?
Fata privi suspicios catre Maya si in sfarsit ii raspunse:
-Da!ii raspunse cu un “Da” clar si tare.Eu sunt Shina Tzudoku si am ordine clare sa te ucid.Lupta a inceput deja,deci,nu mai pune intrebari si incearca sa lupti.
Maya zambi incet fara a se observa stiind deja ca va fi o lupta grea,insa se va descurca.Dupa cum observase,nu era asa usor sa o lasa numai pe Shina sa atace,dar nu stia cum sa atace astfel incat adversarul sa nu se poata feri,avand in vedere ca avea o viteza mare.Era suficient de priceputa la lupte,dar...nu era sigura daca se va descurca.
-Ce faci?Ma lasi sa atac mereu?De ce nu lupti?intreba Shina suparata.
Maya tacu.Incepu sa alerge spre Shina si ,cu putere,o lovi in stomac aruncand-o la pamant.
-Hmm,cine ataca pe cine,Shina?Se pare ca te-am luat prin surprindere!rase Maya ironica.
-Nu s-a terminat aici!Voi lupta in continuare pana cand vei muri!!striga Shina aruncand un atac ce paru spinteca pe Maya.Maya era cazuta intr-un lac din apropiere.Shina se apropie de ea si-i zise razand:
-Hm..se pare ca eu te lovesc pe tine!
Maya nu se lasa invinsa,lupta pana la capat desi adversarul nu era prea priceput,si obosea foarte repede.Dupa o lovitura ocigatoare din componentă Mayei,Shina era gata sa renunte.
-Ce faci?Deja renunti?intreba Maya incruntata catre Shina.Preferi sa pierzi decat sacontinui?Jalnic!La inceput mi se parea ca preferi sa mori luptand decat sa renunti in fata mea,dar vad ca nu e asa!Ei bine,loveste-ma!
-Ce?Dar vei pierde.Esti nebuna!?intreba incet Shina privind cum Maya vrea sa raspunda,dar nu-ai gaseste cuvintele.
-Da!Vreau sa pierd asa,dacat sa castig contra unui adversar ca tine!!Chiar vrei sa pierzi asa usor?Ei,eu daca pierd ,vreau sa pierd cu demnitate!zise Maya eroic catre fata ce privea tot mai mirata spre ea.
-Nu!!Nu te voi ucide fara lupta!Din cate vad,esti priceputa,dar daca in lupta nu…
-Dar daca in lupta nu joci cinstit lupta nu mai are rost!fu Shina intrerupta de Maya.Da,da,stiam!Deci,hai la lupta!
Lupta reincepu intre cele doua fete.Nici una nu castiga.Intr-un moment,Shina spuse:
-Esti mai buna de cat credeam!Cand am venit aici cu ordine de a te omori,o faceam pentru ca am crezut ca esti o rusine pentru familie,dar acum,vad ca nu e asa!As spune ca e mai bine sa oprim lupta dai ocazie ce avem la fel de multa putere,dar nu o s-o fac!!!striga Shina folosindu-si din nou sabia intr-un atac mortal pe la spatele Mayei.
-Ahm…scanci Maya cand sabia ii patrune direct prin coaste.Cazu la pamant,privind slab catre Shina,iar apoi,inchice ochii.Shina isi lua sabia si pleca.
-Maya!!!!!!!!!!se auzi strigatul celor care veneau spre Maya,acestia fiind prietenii ei,dar Maya nu raspundea.
-Maya!Maya,raspunde!incerca Iuny sa o trezeasca,insa nu reusea.
-N-are rost!Trebuie ingrijita bine!zise regretand Iuro privindu-i atent ranile Mayei.Toti regretau.De ce nu putusera sa ajunga mai devreme?

Capitolul V :Miracolul care nu are loc aduce amaraciune

Cei din jurul Mayei priveau catre ea,mirandu-se:oare cine o invinsesera?Iuny stia foarte bine ca Maya se lupta bine.Urmase cursuri ninja in Japonia in care fusesera.Dar aici,parca ceva o oprea sa lupte.

~Locul unde s-a dus Shina~

Shina era intr-o pestera umeda si intunecoasa.Era privita de cativa lilieci ascunsi in ceat neagra din acea pestera.
-Ai omorat-o?intreba un glas rece si aspru,dar slab.
-Nu stiu daca amurit.Am ranit-o destul de rau!raspunse tremurand Shina stiind ce vrea sa raspunda fiinta din fata ei.
-DAR DESTUL NU E DE AJUNS!tipa ,fiinta care s-a dovedit a nu fi om.
Silueta din fata Shinei era defapt un monstru,mai degraba om pe jumatate liliac.Avea aripi ca de liliac si o fata inspaimantoare,cu o privire si mai si.
-I-imi pare rau-u..!...se balbai Shina

~Inapoi la Maya si ceilalti~

-Maya…murmura extraordinar de incet Iuny,care,nu putea accepta asta.
-Iuny,calmeazate!o ruga induiosat Iuro.
-“Da,da.Si el chiar crede ca eu il cred ca i-ar pasa…”Biata Maya.S-a luptat…mult…!”
Iuny pleca de acolo.Nu suporta sa o vada pe Maya asa.Mai tarziu ajunze intr-o pagure plina de arbori.Incepuse sa ploua.Ea calca apasat pe pamantul umed.Incet,ploaia se porni mai tare.Picaturile ploii ii udasera fata lui Iuny,amestecandu-se cu lacrimile ei.Ochii ei erau inecati intr-un izvor ,care mai departe se varsa in “lacul” obrajilor ei,si mai departe in oceanul de pamant umed de pe jos.Isi ascundea regretul in amaraciune,sentimentul fiind acelasi.Se gandea cum de s-ar putea gandi numai ca Maya mai are sanse sa supravietuiasca?Desi ea nu suferise nicioadata de boli grave,ci doar de boli normale,isi amintea cum Maya isi facea griji pentru ea.Stia ca daca Maya nu va trai in continuare,asta ii va ramane pe veci pe constiinta,ceea ce era si normal.Umbala prin padure,era inconjuarata de armonie,dar aceasta armonie nu se gasea si in sufletul ei.Pasarile ciripeau in jurul ei,parca vrand s-o inveseleasca,intocmai ca celelalte animele de acolo.Aerul curat era peste tot,dar nu-l puteai asemana cu sentimentele triste din sufletul Iunei.

~Inapoui la ceilalti~

Maya era asezata pe o aptura,iar cei doi fratio priveau cu atentie asteptand momentul in care ea se va ridica,si nu va mai parea atat de ranita.Pe tot parcusul timpului in care au avut rabdare,si inca mai au,nu au vorbit deloc,nu s-au miscat din acelasi loc,daca ar fi fost mai grav,ai fi zis ca nu respirau.Priveau uimiti cum Maya a reusit sa supravietuiasca,sau nu a reusit.Asteptau un raspuns,dar care parea ca a pierdut ultimul trencatre ei.Poate raspunsul se ratacise,sau poate nu va mai sosi niciodata,la fel cum credeau ceilalti despre viata Mayei.
Iuny se intoarse acasa.Se duse si ea langa cei doi frati tristi si avu parte de o imbratisare puternica a amaraciunii.

Capitolul VI:Exista o singura solutie

Se inserase.Maya era inca inconstienta si ranita.Toti o priveau tristi si cu lacrimi in ochi.In toiul noptii,ei nu aveau somn si vroiau sa gaseasca o solutie ca prietena lor sa nu mai fie ranita.
Mai tarziu,o umbra a intunericului acoperi casa si toata zona apropiata.Din negura noptii,se auzira cativa pasi,se auzi o voce,un raset.Deodata,prca le sopti umbra:
-Voi sunteti asa de prosti!Assteptati….nimicul si incercati sa ocoliti inevitabilul plangandu-va!vocea era subtire,ca a unei fete,unui copil mic.
Ei auzisera totul.Cineza era in casa.Se dusera spre usa.Doua sclipiri atat de blande le orbira privirile.
-Cunosc privirea asta!zise Iuny bucuroasa oprindu-i pe cei doi din spatele ei care vroiau sa atace.
In casa intra o fata luminoasa la fata,spre deosebire de peisajul intunecat pe care il zareai cand intrai pe acea usa.Avea un chip recunoscut tuturor.
-E Zoenna!...muemurara intr-un glas Iuro si Shinjitsu care erau inca uimiti de vocea ei.
-Zoenna,ai aflat de situatia Mayei?Ai venit sa ne ajuti?intreba Iuny dorind sa auda un raspuns afirmativ din fracțiune Zoennei.
-Da.Am aflat de Maya,dar vreau sa va spun ca nu exista decat o cale ca sa o salvati.zise Zoenna privindu-i pe toti din fata ei care priveau curiosi la ea,asteptand urmatoarele cuvinte ale Zoennei,iar ea vorbi din nou.Ca Maya sa mai trisca trebuie sa distrugeti asta.zise Zoenna intinzandu-le o piatra pretioasa nedefinita sparta in doua,dar in mana ei nu era decat o jumatate.Piatra era nica la vedere ,dar era oplina de enrgie pe dinauntru.Continua din nou.Cealalta jumatate se va distruge automat daca aceasta nu mai exista,iar jumatatea opusa se afla in trupul Mayei.
-Dar de unde ai aflat toate astea?intreba suspicioasa Iuny.
Ea nu primi nici un raspuns,asa ca tacu.
Zoenna se duse intr-un colt al casei foarte intunecat si retras.Lasa bijuteria acolo si pleca,lasand in urma ei un fior trist,fara sperante.Acum nu era doar intuneric,era liniste si mirarea era atat de mare incat o puteai simti intrandu-ti in suflet.Toti din incapere priveau unul catre celalalt,parca cautand un raspuns in ochii lor,desi stiau ca si ei sunt la fel de mirati.
Iuny privi din nou cu tristete spre Maya si apoi se duse si lua in mana piatra ce le-o lasase Zoenna.O stranse in mana si o privi din nou.Cateva lacrimi ii aprura in colturile ochilor.

Capitolul VII:…Indoieli…

Dupa ce Zoenna pleca,putin mai tarziu,dintr-o camera se auzi un strigat ingrozitor care parea a fi întrebuințat intentionat pentru a asurzi pe cineva,dar greu de descifrat de Shinjitsu si Grouse chiar si daca era atat de puternic,fiindca ei erau deja asurziti de sunetul acela ingrozitor.
-Hei Grouse,banuiesc ca ti-ai dat seama ce se intampla,nu?intreba Shinjitu putin prea sigur pe el insusi.
Grouse se uita la el cu ochii aproape inchisi din cauza acelui gand ca va mai veni inca un strigat,poate chiar mai puternic.Desi nu-i putea spune lui Shinjitsu,micul animalut era sigur de faptul ca Iuny si unul dintre stapanii lui,acela fiind Iuro,se cearta din nou.Cu o privire spre el,Shinjitsu spuse din nou:
-Mda…cred ca ai prins ideea.si apoi privi mirat spre Iuny care tocmai iesise nervoasa din camera de langa cea in care erau Grouse si Shinjitsu,tinand piatra primita de la Zoenna in mana stanga.Ochii celor doi din camera se marira si asteptau sa vada reactia lui Iuny dupa ce ii va observa,fiindca ea era atat de nervoasa incat nici nu observase privirile mari ale lui Shinjitsu si Grouse.Iesi din casa.
-Crezi ca nu ne-a observat?intreba Shinjitsu privind oarecum amuzat spre Grouse.
El nu-i putu raspunde ,dar scoase un mic sunet cand incepu sa fie mangaiat de Shinjitsu.
Iuny era urmata de Iuro care enervat se rezema de perete,langa usa.Shinjitsu nu indrazni sa-l intrebe ce s-a intamplat dar seputea observa pe fata lui ca ardea de nerabdare sa afle.Privirea lui incruntata demonstra cu siguranta ca era vina lui,si el stia asta.

~In locul unde se afla Iuny~

Iuny se plimba nu prea linistita prin locul care-i aducea multe amintiri:era locul de unde ea si Maya ajunsera aici.
Incepu sa-si aminteasca cum ele au sosit aici,dar nu putu sa continue asa ca isi intrerupse singura sirul gandurilor.
Inca avea itra in mana,dar nu vroia sa o distruga.Ii era teama ca I sa-r putea intampla ceva si Mayei.Avea incredere in Zoenna,dar nu are incredere in ea…Vrea ca Maya sa supravietuasca,dar nu e sigura cum….

~Inapoi la ceilalti~

Shinjitso pleca din casa.dar Iuro era in aceeasi pozitie.
Putin mai tarziu se hotari sa plece din acea pozitie in care statuse circa doua ore.Iesi afara din casa si fiindca nu fusesera de ajuns cele doua ore in acea pozitie,se rezema si de data asta ,insa pe peretele din afara.Dupa cateva minute veni catre el Grouse care tinea in gura un obiect ce parea a fi un mic album.Iuro il lua in mana,incetand in sfarsit sa mai stea in acea pozitie.Deschise albumul si incepu sa se uite prin poze.Nu erau decat poze cu Iuny si Maya.
-“Probabil e al lui Iuny”…gandi el ezitand umpic de a continua sa se uite prin fotografii,dar continua.Vazu multe fotografii,mai exact 42,numai cu Iuny si Maya.
Dupa ce privi toaate pozele lasa albumul pe jos ca sa fie luat de Grouse,acesta stiind ce trebuie sa faca deci nu mai fu necesitate ca Iuro sa-i spuna sa il ia.
Inca nimeni nu era sigur daca va fi bine daca distrug diamantul,dar nu aveau alta solutie,alederea fiind foarte grea.

*Va urma*

Va rog,daca nu am avut descriere in primul capitol,daca vor fi si astea la fel nu va suparati dar eu le aveam scrise de mai demult si nimeni nu mi-a zis cum sa o imbunatatesc,asa ca,Layla_Angel,o sa fiu mai atenta :-)